2017

Mircea Diaconu – vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului European

MD02

Festivalul nostru de suflet este o încercare de a oferi publicului din Bruxelles file din cultura românească. Dacă am reușit și în acest an să o facem a fost grație unor importante ajutoare, primite de la colaboratori – adevărați eroi -, fără de care nu s-ar fi putut organiza EuRoCultura. Le mulțumim pentru faptul că au pus umărul ca să mai câștigăm o dată mini-războiul finanțării acestui eveniment. Sperăm ca încet, încet, să ajungem să înțelegem, la nivel de stat, forța extraordinară pe care o poate avea diplomația culturală… Este instrumentul esențial care ne va ajuta să supraviețuim ca civilizație românească și în care e necesar să investim. Acum mai mult ca oricând.

material realizat de Antena 3

Nicolae Brânzea – Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni

NicolaeBrânzea

S-a demonstrat, de-a lungul istoriei, faptul că identitatea noastră românească este definită de cultură, iar românii sunt dăruiți de Dumnezeu, știind să își pună în valoare creația. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi sprijină actul de cultură astfel încât acesta să fie prezent pretutindeni în lume, inclusiv aici, la Bruxelles, unde culturile se întrepătrund și unde se vorbește despre multiculturalism. Ne-am implicat anul acesta, la ediția a III-a a EuRoCultura și la împlinirea a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, și cu siguranță o vom face și anul viitor, în contextul în care vom sărbători Centenarul Marii Uniri.

material realizat de Argeș TV

material TVR, 13 octombrie 2017

Cosmin Boiangiu – Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană

CosminBoiangiu

După decembrie 1989 am început să împărtășim tot mai mult valorile europene, ceea ce a făcut să ne dorim aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Cultura și arta se desfășoară într-un spațiu profund, în care simțim cu adevărat că ne exprimăm în universalitatea europeană. Așadar, este natural că am ales să marcăm zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană cu această sărbătoare a culturii și artei românești în Belgia.

material Radio România Cultural, 12 octombrie 2017

material realizat de Muscel TV

2016

EuRoCultura: festival românesc la Bruxelles

material Radio France International, 9 octombrie 2016

Medalion_-Mihaela-Gherghisan

Mihaela Gherghișan

Mai mulți artiști români participă începînd cu 10 octombrie timp de patru zile la Festivalul EuRoCultura la Bruxelles ,”o piață a artelor ” gândită de  europarlamentarul Mircea Diaconu. Artiști plastici, regizori de film, actori , iată câteva din prezențele românești la Bruxelles în această săptămână. Festivalul, aflat la a doua ediție, este găzduit de Palatul Artelor Frumoase, BOZAR și organizat împreună cu organizația Dacin Sara și Institutul Cultural Român.

Inițiativa îi aparține eurodeputatului și actorului Mircea Diaconu, care a avut anul trecut  ideea de a exporta cultura românească în sânul Europei. Pentru RFI, el explică aceasta la deschiderea săptămânii românești la Bruxelles.

“Eu am mai făcut prostia asta încă o dată prin 1994 în București când am constatat că în jur era gri și-am zis hai să facem așa o trăsnaie! Si-am făcut carnavalul “Bucureștii la 1900″ care a avut un succes nemaipomenit timp de cinci ani. Acum, eram deja la Bruxelles de un an și jumătate și mi s-a părut totul iarăși că e un gri românesc pe aici. Sigur, sunt întâmplări foarte interesante, dar mici și separate, nelegate între ele. Și am zis să încercăm să facem un fel de piață a artelor, un fel de punct românesc vizibil”.

Festivalul se află la a doua ediție și prin urmare oferta de genuri culturale a crescut față de anul trecut când totul a fost “brodat pe Teatru Nottara”, după cum explică Mircea Diaconu.

Festivalul debutează cu vernisajul expoziției de sculptură a artistului George Pavel și colecția de bjuterie contemporană de inspirație dacică a lui David Sandu.

Filmul “Acasă la tata” în regia lui Andrei Cohn va fi proiectat în seara de 11 octombrie. Aceasta este de altfel o seară dedicată cinematografiei, când vor fi proiectate și fimele Faleze de nisip, regizat de Dan Pița și 03.Bypass regizat de Nap Toader.

Evenimentul este acompaniat de o întâlnire cu Dan Pița, Serban Marinescu și alții.

Spectacolul teatrului Ion Creangă Spaima Zmeilor este și el prezent în programul acestei zile.

Urmează în 12 octombrie o seară dedicată teatrului cu proiecția spectacolului teatrului Bulandra, “Marmură”, în regia lui Yuri Kordonsky și avîndu-i în rolurile principale pe Victor Rebengiuc și pe Marian Râlea.

Ideea este, bineînteles, aceea de a-i face cunoscuți pe artiști unui public larg și cosmopolit. Toate aceste producțiii vor avea subtitrare în engleză sau franceză.

Cât este însă de grea realizarea unei săptămâni culturale la Bruxelles? Mircea Diaconu spune că autoritățile române “se mișcă greu”.

“E o problemă de finanțare aici și nimeni n-a inventat încă teatrul rentabil și deci dacă nu e finanțat și dacă nu se vrea și nu se finanțează, nu funcționează”.

”Ne aflăm acum la ceva mai mult de doi ani până când România va prelua Președinția UE , în 2019. Pentru aceasta, un astfel de festival ar merita să se dezvolte”, spune același Mircea Diaconu care este convins că ideea are toate ingredientele unui succes

“Vreau să aprind o lumănare, o flacără culturală în mijlocul Europei și ea să crească, să crească, măcar până în 2018 când avem și marea sărbătoare, o sută de ani de la România Mare. Deci ar merita!”

EuRocultura la Bozar, un festival de cultură românească în inima capitalei europene

articol din Adevărul.ro, 12 octombrie 2016

medalion_papp

Doina Papp

Inimos și plin de idei cum îl știm Mircea Diaconu, în calitate de europarlamentar a reușit să înșurubeze la Bruxelles un festival anual de artă și cultură românească aflat în aceste zile spre final. Afișul panoramează și fixează câteva repere în materie de carte, arte plastice, muzică, teatru și film, dar și cultură populară chemând pe bani (de la 14 la 27 euro/bilet) sau cu  invitații, amatorii, la un festin românesc identitar.

Cu siguranță e nevoie de acest marketing cultural în actuala conjunctură marcată de tot felul de bufeuri naționaliste pentru a impune lumii europene o idee autentică despre importanța specificului național pentru conviețuirea comunitară  mai ales în cazul unor culturi mici, dar valoroase, precum a noastră, care vrea să fie recunoscută și să-și facă auzite vocile ei mari și reprezentative.

Câteva dintre ele au fost alese de Mircea Diaconu ca marcă a României și la această ediție. A fost invitat violonistul Alexandru Tomescu, acest senzațional muzician care ne-a reprezentat peste tot, inclusiv la Festivalul Enescu, pe care lumea îl iubeste nu doar pentru virtuozitățile sale interpretative, dar și pentru farmecul personal cu care reușește, în țară și afară, să țină sus, foarte sus steagul muzicii în slujba păcii și a armoniei universale. Nu sunt vorbe mari. Când îl ascultăm, când îl vedem pledând cu înflăcărare despre arta sa, despre lumea muzicii, cântând în cele mai ascunse și nepopulare locuri în celebrele de acum turnee Stradivarius, trebuie să devenim și noi, volens-nolens, entuziaști. Recitalul său excepțional susținut alături de pianista Claudia Bara a figurat și de astădată drept punct forte al festivalului. La fel Teatrul Bulandra, de care, cum se vede, actorul Mircea Diaconu nu s-a despărțit nici acum, a fost invitat cu spectacolul Marmură de Josif Brodski în regia lui Yuiri Kordonsky și interpretarea magistrală a lui Victor Rebengiuc, alături de Marian Râlea, premiat pentru acest rol la Galele Uniter din acest an. O parabolă despre libertate în care autorul rus persecutat de bolșevici s-a descris nu doar pe sine, ci și gândirea captivă a milioane de oameni manipulați de istorie. O frumoasă alegere.

Tot la capitolul teatru s-a înscris și invitarea Teatrului Ion Creangă cu un spectacol în regia lui Gelu Colceag, Spaima zmeilor arătând astfel bruxelezilor de la Bozar (această transcriere fonetică a denumirii cunoscutei reședințe e în sine un omagiu universal) că în era desenelor animate copiii românilor mai merg la teatru pentru a se întâlni cu eroii poveștilor nemuritoare. În materie de film, antologicul Faleze de nisip în regia lui Dan Pița a avut darul să rememoreze o perioadă fastă a cinemaului românesc care a probat forța culturii românești de a rezista propagandei comuniste. Alături de acesta au stat un documentar de Laurențiu Damian, venerabilă porta voce a genului, despre Muzeul Ștefan Râmniceanu, precum și pelicule dintr-o filmologie mai nouă precum Acasă la tata, regia Andrei Cohn, și 03Bypass, regia Toader Nap, toate cu subtitrare în engleză (Și nici un film cu Mircea Diaconu!).

O pagină inedită și necesară a culturii românești s-a vrut ilustrată prin prezentarea cărții Descoperă România de Peter Hurley, a expoziției pictorului Alexandru Cinean, Faust, vanitate și disperare, a sculptorului George Pavel, sau aceea de artă decorativă – bijuterii – intitulată Găsit pierdut, găsit. Pentru gastronomia românească, în acest an a fost preferat Maramureșul; nu trebuie să mai explicăm de ce.

Cum se vede, un afiș interesant, inedit, în mare măsură îmbinând tradiția cu modernitatea ilustrând mai toate genurile și făcând loc cât mai multor dintre merituoși printre ambasadorii culturii românești. O reverență frumoasă pe care în acest fel europarlamentarul român, din poziția sa de înalt reprezentant al culturii europene, o face culturii române, cu fața către Bruxelles, dar și către țară. Un gest cu multe semnificații căruia i s-a alăturat ICR-ul și la care a trudit o întreagă echipă ce merită toată stima noastră. La mai multe ediții!

Festivalul EuRoCultura 2016

Radio România Cultural, Euranet Plus, 11 octombrie 2016

emisiunea Previziuni, 13 octombrie 2016

Radio Televiziunea Arthis Bruxelles

2015

Actori români în inima Europei

articol din Adevărul.ro, 15 octombrie 2015

medalion_SandaVisanTVR

Sanda Vișan

Artiṣti de calibru mondial vin la Bruxelles, pentru că este un oraṣ cu cotă internaṭională, datorită faptului că aici bate inima Uniunii Europene din 1958, ceea ce a atras în timp circa 1.000 de organizaṭii ṣi 2.000 de corporaṭii, tot internaṭionale. Ceea ce înseamnă un public divers, lipsit de reṭineri financiare, când vine vorba de a cumpăra un bilet la un eveniment cultural.

Oraṣul însuṣi are obiṣnuinṭa de a convieṭui cu alogenii, fiindcă a cunoscut de-a lungul veacurilor câteva stăpâniri străine, fie ele spaniole, austriece sau franceze, până când ṣi-a câṣtigat independenṭa în 1830, păṣind în modernitate

Peste acest ṭesut demografic s-a adăugat în ultimii 50 de ani un număr semnificativ de oficiali europeni, funcṭionari internaṭionali, oameni de afaceri si lobbyiṣti, care au contribuit la transformarea acestei capitale cu simṭul proporṭiilor într-un loc central ṣi pentru evenimentele artistice.

In acest context cosmopolit al Bruxelles-ului a făcut Teatrul Nottara turneul. Ṣi nu orice turneu, ci unul prin care s-au pus bazele festivalului EuRoCultura, iniṭiat de eurodeputatul Mircea Diaconu.

„Cred că fiecare om sau naṭiune se pricepe cel mai bine la ceva. Iar acest lucru trebuie ṣtiut de toată lumea. Ṣi mai cred că toată lumea ar trebui să afle cât de bine se pricepe România la cultură”, a spus europarlamentarul la dezbaterea publică ce a deschis festivalul în data de 24 septembrie. Iar când cel care vorbeṣte astfel este chiar vicepreṣedintele Comisiei de Cultură ṣi Educaṭie a Parlamentului European ṣi un actor român cu o strălucită carieră de 45 de ani, atât în teatru, cât ṣi în film, nu te poṭi îndoi de adevărul spuselor sale, mai ales că este el însuṣi un contributor net la plusvaloarea culturală românească.

Publicul bruxellez a putut astfel să vadă două producṭii ale Teatrului Nottara: noua sa premieră cu Aprilie, dimineaṭa ṣi un spectacol bine aṣezat în repertoriu, Matrimoniale, ambele în regia Dianei Lupescu. La Bozar s-a desfăṣurat această primă ediṭie a Festivalului EuRoCultura, pus la cale de Mircea Diaconu, în parteneriat cu Teatrul Nottara, Institutul Cultural Român ṣi cu Rombel, cea mai mare comunitate virtuală a românilor din Belgia, ṣi organizat de European Artists Management, compania de impresariat a experimentatei Mihaela Ganea, care din 2012 invită trupe de teatru din România. Cu EuRoCultura a fost un pic diferit, cum ne-a spus chiar impresara:

„Aṣa cum a spus dl. Mircea Diaconu de o manieră amuzantă la dezbaterea ce a deschis Festivalul, ideea s-a născut… la o cafea! Amândoi ne gândeam la acest proiect de mai mult timp, un Festival care să reprezinte cultura românească, cu tot ceea ce are mai valoros. Diferenta între manifestarile organizate anterior de EAM si Festivalul EuRoCultura este aceea că mai multe spectacole ṣi evenimente din domenii artistice diferite au fost prezentate în cadrul unui singur eveniment de anvergură, Festivalul EuRoCultura, care a durat câteva zile ṣi a atras un public foarte numeros.”

medalion_MihaelaGanea

Mihaela Ganea

Consultată telefonic, Diana Lupescu a ṣi sugerat numele festivalului ṣi apoi a venit cu trupa Teatrului Nottara, să prezinte publicului de la Bozar, în Sala M, premiera Aprilie, dimineaṭa, pe care bucureṣtenii au putut să o vadă abia două săptămâni mai târziu, în cadrul festivalului FestIn pe Bulevard. Trebuie spus că toate cele 480 de locuri au fost vândute pentru reprezentaṭia românilor.

Pentru această producṭie, autorul Mihai Ispirescu a lucrat cu regizoarea Diana Lupescu, pentru a adapta la ziua de azi satira scris în 1980, căreia i-au fost necesari opt ani de luptă de gherilă cu cenzura, înainte de a vedea totuṣi luminile rampei pe scena de la Nottara, în viziunea regizorului Dan Micu. Un succes fulminant a însoṭit producṭia până în 1989, când a fost scoasă din repertoriu, fiindcă se presupunea că trama nu mai este adecvată tranziṭiei.

Cum se vede, un afiș interesant, inedit, în mare măsură îmbinând tradiția cu modernitatea ilustrând mai toate genurile și făcând loc cât mai multor dintre merituoși printre ambasadorii culturii românești. O reverență frumoasă pe care în acest fel europarlamentarul român, din poziția sa de înalt reprezentant al culturii europene, o face culturii române, cu fața către Bruxelles, dar și către țară. Un gest cu multe semnificații căruia i s-a alăturat ICR-ul și la care a trudit o întreagă echipă ce merită toată stima noastră. La mai multe ediții!

Nucleul trupei de actori a revenit ṣi în al doilea spectacol prezentat de această dată la Sala Studio, care are 210 locuri. Ṣi ele vândute integral pentru Matrimoniale, spectacolul care face succes la Bucureṣti de 2 ani.

Interesant este că producṭia a fost comisionată de Teatrul Nottara, pentru prima ediṭia, din 2013, a Festivalului FestIn pe Bulevard, când temele evenimentului au fost comedia si, desigur, criza. Aṣa că Liei Bugnar i s-a cerut să scrie un text despre orice fel de criză, iar ea a ales să scrie despre criza umană, ale cărei meandre, când comice, când grave, regizoarea Diana Lupescu le-a sesizat ṣi redat în toate culorile lor.

Cum a arătat ultimul voleu al festivalului nu pot spune, fiindcă n-am mai rămas la Bruxelles până pe 27 septembrie. Dar îmi pot închipui că publicul s-a bucurat de virtuozitatea muzicianului Marius Mihalache care, cu al său ṭambal minunat, trece de la Chopin la jazz ṣi la folclorul nostru autentic, cu uṣurinṭa ce l-a făcut celebru. Cred că, aṣa cum a făcut la 17 ani, la Scala din Milano, ṣi 24 de ani mai târziu, la Bruxelles a stârnit entuziasmul publicului de la Bozar.

Organizatorii ne promit că în anii următori vor participa la EuRoCultura artiṣti români din toate cele 7+ arte, astfel încât la Bruxelles cultura românească să capete o imagine cât mai adevărată ṣi să intre în circuitul specific de difuzare. Căci ṣi pentru artiṣti, ca pentru toṭi românii, cel puṭin pentru viitorul apropiat, în spaṭiul european se va juca destinul nostru.